Meșteșug

Meșteșugul legătoriei de carte în Galați: ultimii practicanți

Trei ateliere, două generații și o întrebare fără răspuns simplu: mai are viitor un meșteșug care nu se poate digitaliza?

Interior de atelier de legătorie de carte cu unelte și caiete așezate pe o masă de lemn

Atelierele care mai rezistă

Pe Strada Traian din Galați, o ușă cu geam mat ascunde cel mai vechi atelier de legătorie din oraș — deschis în 1987, condus acum de fiica fondatorului. Mirosul de clei și pânză de in nu s-a schimbat. S-au schimbat comenzile: în locul tirajelor de cărți tehnice, acum vin jurnale personalizate, albume de familie și ediții limitate pentru edituri mici din toată țara.

Întrebarea care contează

Niciunul dintre cei trei meșteri intervievați nu are ucenic. Nu pentru că nu ar vrea să predea meseria, ci pentru că nu există cineva dispus să petreacă doi ani învățând o tehnică al cărei ritm e incompatibil cu logica economiei de atenție. Legătoria de carte supraviețuiește nu prin scalare, ci prin raritate — și tocmai raritatea o face prețioasă.