Design editorial

Culoarea albastru-cerneală în designul editorial românesc

O privire atentă asupra modului în care albastrul intens a definit identitățile vizuale ale revistelor și editurilor din România ultimilor treizeci de ani.

Coperți de reviste românești în albastru-cerneală pe un birou din lemn

De unde vine obsesia pentru albastru

Prin anii '90, designerii grafici din București și Cluj au redescoperit paleta Bauhaus — și cu ea, albastrul intens ca marcă a seriozității intelectuale. Contrastul cu albul cald al hârtiei offset crea o tensiune vizuală care transmitea autoritate fără rigiditate. Reviste precum Dilema și Observator Cultural au exploatat acest contrast în copertele lor, iar efectul s-a propagat în toate nivelurile producției editoriale românești.

Astăzi: de la tipar la ecran

Trecerea la digital nu a estompat acest reflex cromatic — dimpotrivă, l-a amplificat. Blogurile și publicațiile online care au apărut după 2010 au păstrat albastrul-cerneală ca semnal de credibilitate, acum în formatul hex #1a2e4a sau în variante aproape negre. Mic Atelier însuși se înscrie în această tradiție vizuală, cu fundalurile sale în albastru intens și textul pe alb cald — o alegere deliberată, nu o modă.